image

Boala Dupuytren

Guillaume Dupuytren a fost un chirurg francez, care a trait in jurul anilor 1800. El a lasat numele sau acestei maladii care atinge aponevrozele mainilor.

Aponevrozele sunt tesuturi etalate intre invelisul cutanat si structurile subiacente ca: muschi, nervi si vase. Ele prezinta un rol de protectie impotriva traumatismelor.

La anumite persoane acest tesut devine voluminos, formeaza bule tisulare numite ”noduli” si prelungiri care se retracta la nivelul degetelor, plecand de la nivelul palmelor si formand adevarate coarde care retracta degetele de o maniera progresiva.

Deschiderea degetelor in extensie este de asemenea limitata, in timp ce inchiderea degetelor(flexia) ramane normala deoarece tendoanele sunt sanatoase.

In formele evoluate degetele raman inchise(flectate) la nivelul fetei palmare a mainii.

Degetele 4 si 5 sunt cele mai frecvent atinse, dar boala poate sa atinga toate degetele si se poate prezenta deasemenea sub forma de noduli ai fetei dorsale ale articulatiilor medii.

Tulburari de sensibilitate si dureri pot aparea daca ingrosarea aponevrozei palmare comprima nervii digitali.

Un factor genetic este cu siguranta la originea bolii explicand faptul ca alti membrii ai familiei pot fi atinsi de boala cu forme variabile.

Varsta medie a pacientilor este de 50 ani. Boala este mai frecventa la barbati decat la femei. Cu cat boala apare la varste mai tinere cu atat ea este mai agresiva si cu progresie rapida.

Aceasta ingrosare a aponevrozei poate aparea de asemenea la nivelul plantelor picioarelor(boala Ledderhose) sau la barbati la nivelul penisului(boala Lapeyronie).

Nu a fost gasita nici o legatura de cauzalitate directa intre lucrul manual si boala Dupuytren. In schimb, un traumatism poate sa favorizeze aparitia si agravarea bolii.

Pentru monent, nu se cunoaste un tratament etiologic a acestei boli. Tratamentul actual este unul fara intentie curativa, interventia chirurgicala constatand in a exciza sau a sectiona, in functie de tipul de interventie chirurgicala aleasa, aponevroza la nivelul fetei palmare a mainii si a degetelor retractate.

Inainte de interventia chirurgicala

Un bilant preoperator normal este realizat conform prescriptiilor. Aceasta boala nefiind periculoasa, formele benigne, debutante sunt supravegheate, fara tratament.

Odata ce apare o jena functionala interventia chirurgicala va fi propusa.

Nici un medicament continand aspirina nu av fi luat in cele 10 zile dinaintea interventie chirurgicale.

Incetarea fumatului este imperios recomandata inaintea interventiei chirurgicale.

Tipul de anestezie si modalitatile de spitalizare

De obicei inerventia chirurgicala se face sub anestezie regionala(bloc axilar, bloc Bier). Se poate deasemenea opta pentru anestezie generala in urma consensului dintre pacient-chirurg-anestezist.

Spitalizarea este de obicei de 1 zi, exceptand anumite necesitati particulare:

  • 1 preferinta pacientului
  • 2 anestezie generala
  • 3 evolutie locala sau generala particulara

Interventia chirurgicala

Uneori putem efectua sectiuni ale corzilor palmare retractate cu ajutorul unui ac, sub anestezie locala sau locoregionala(aponevrotomie percutanata cu acul).

Cel mai adesea, interventia chirurgicala cu deschiderea cutanata este necesara si diverse tehnici sunt propuse: aponevrotomie, aponevrectomie radicala(tehnica abandonata), aponevcrectomie segmentara, aponevrectomie partiala, dermoaponevrectomie.

In anumite situatii exceptionale putem fi impinsi in situatia de a efectua grefe de piele sau lambouri pentru a inchide mari pierderi de substanta cutanata secundare rezectiilor multiple.

Dupa interventie, indicatii postoperatorii

Cicatrizarea spontana se obtine in doua trei saptamani prin toaleta si pansament local care va fi indicate de catre chirurgul plastician.

Convalescenta medie dupa acest tip de tratament de 1 luna.

Dupa interventie, atunci cand retractiile sunt vechi sau severe, este cateodata propusa purtarea unei orteze sau atele care permit redestinderea degetelor operate.

Recuperarea mobilitatii nu este sistematica deoarece articulatiile anchilozate timp indelungat prin retractie pot prezenta o redoare non recuperabila in perioada postoperatorie.

Ca si pentru orice interventie chirurgicala asupra mainii, o algodistrofie poate aparea si se poate manifesta printr-o umflare dureroasa a degetelor, redori articulare necesitand o consultatie rapida a chirurgului dumneavoastra pentru luarea in evidenta, kinetoterapie si tratament medical indicat.

Complicatii posibile care trebuie luate in considerare

  • Complicatiile obisnuite ale chirurgiei: hematoame, seroame, infectia ,necroza cutanata, care pot prelungi durata cicatrizarii
  • O complicatie mult mai rara este sectiunea unui nerv digital in timpul interventiei, lasand o zona insensibila pe o parte din deget ,care se diminueaza adesea cu timpul dar putand lasa deasemenea o sechela dureroasa. Chirurgul dumneavoastra plastician va va consilia in cazul acestei complicatii
  • Recidivele si extensia bolii nu sunt rare si anumiti pacienti sunt operati in mai multe reprize la nivelul celor doua maini

Faptul ca ati recurs la un chirurg plastician calificat va asigura ca acesta are formarea profesionala si competenta necesara pentru a evita aceste complicatii sau de a le trata eficace in caz de aparitie a acestora.

Mai multe informatii legate de operatie si recomandari postoperatorii veti primi in timpul consultatiei cu domnul Dr. Filip Claudiu.

Despre Dr. Claudiu Filip

Medic specialist in chirurgie plastica, estetica si microchirurgie reconstructiva ce a studiat si practicat in Franta, Martinique, reintors apoi in tara unde isi continua si in prezent activitatea.

Citeste mai mult ...
image

Chirurgia sanului

Interventii chirugicale efectuate cu o deosebita atentie asupra formei si functiei sanului.

image

Chirurgia fetei

Printre tipurile de interventii efectuate la fata se numara rinoplastia, otoplastia si blefaroplastia.

image

Chirurgia abdomenului

Procedurile efectuate vor face abdomenul mai ferm, mai plat si mai frumos din punct de vedere estetic.

image

Proceduri cosmetice

Tehnici non-chirurgicale de prevenire a imbatranirii cu ajutorul unor materiale injectabile.